Un epidemiolog atrage atenția asupra bacteriei cu care erau infectați cei 6 copii decedați la spitalul din Iași / Cât de periculoasă este? „De aceea, se spune, în spitale nu trebuie aduse ghivece cu flori”

Serratia marcescens trăiește pe suprafețe și în condiții de umiditate, inclusiv în afara spitalelor, și poate fi prezentă chiar pe o floare care stă într-o vază cu apă, explică, într-un dialog cu HotNews, Doina Azoicăi, medic epidemiolog din Iași.

„Sigur că o floare poate să conteze foarte mult pentru un pacient, dar floarea aceea stă într-un recipient cu apă, care poate să genereze condiții de multiplicare a acestor patogeni pe care îi găsim în mediu, dar ei devin agresivi pe organismele slăbite”, spune medicul.

Prof. dr. Doina Azoicăi este coordonatorul disciplinei de Epidemiologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Iași și fost președinte al Societății Române de Epidemiologie.
O bacterie răspândită

Serratia marcescens este o bacterie răspândită peste tot în lume, atât în mediu, cât și în spitale, și determină „o incidență crescută a infecțiilor nosocomiale, inclusiv în Statele Unite”, afirmă dr. Doina Azoicăi.

„Serratia marcescens este prezentă, ca și alți patogeni, nu numai în mediul de spital, ci și în mediul comunitar. E prezentă în componentele de acestea de suprafață, în apă, în sol, în alimente sau în unitățile cu profil medical. Poate să fie pe suprafețe, în zonele cu umiditate, în jurul instalațiilor de furnizare a apei”, explică ea.

„De aceea, se spune, în spitale nu trebuie aduse ghivece cu flori. Sigur că o floare poate să conteze foarte mult pentru un pacient, dar floarea aceea stă într-un recipient cu apă, care poate să genereze condiții de multiplicare a acestor patogeni care îi găsim în mediu, iar ei devin agresivi pe organismele afectate”, subliniază Doina Azoicăi.

Produce infecție numai la organismele slăbite
Cât de periculoasă este însă această bacterie, dacă este atât de răspândită, inclusiv în mediu?

Doar persoanele care au un organism deja slăbit sunt în pericol, explică medicul epidemiolog: „În mod efectiv, poate să producă infecție numai în condițiile în care vine în contact și afectează organismul uman imunosupresat. De asta li se spune agenți patogeni oportuniști”.

La persoanele sănătoase, această bacterie poate să colonizeze nazofaringele sau intestinul, însă fără să producă infecții.

Dar, adaugă Doina Azoicăi, persoanele care sunt colonizate o pot transmite mai departe persoanelor cu organism slăbit.

Cele trei verigi
Epidemiologul Doina Azoicăi vorbește despre „trei verigi importante” în jurul cărora este construită ancheta epidemiologică aflată în curs după moartea celor 6 copii la spitalul din Iași: agentul patogen, statusul copiilor infectați, dar și „anturajul”.

„Agentul patogen Serratia marcescens este prezent în mediu, inclusiv în mediul de spital, în zonele acestea unde există condiții de umezeală, pe suprafețe. De aceea, igiena trebuie să fie foarte-foarte strictă în unitățile medicale. Deci, mediul poate să aibă o astfel de încărcătură.”

În al doilea rând, subliniază medicul, contează foarte mult „statusul pacienților” infectați: dacă erau nou-născuți sau copii sub un an (toți copiii infectați aveau sub un an – n.red.) și dacă aveau și alte afecțiuni, comorbidități.”

Copiii decedați la Iași sufereau de boli grave asociate: meningită fulminantă, sindrom convulsiv, sindrom Edwards, tetrapareză sau epilepsie, conform informațiilor din presa locală.

„Dacă vorbim despre copii cu alte afecțiuni grave asociate, acest lucru adaugă o susceptibilitate mai mare să dezvolte o infecție cu un patogen care devine foarte agresiv tocmai pe aceste organisme imunosupresate”.

Când spune „anturaj”, medicul Doina Azoicăi se referă la toate persoanele care au intrat în contact cu pacientul: „Sunt copii, așa că, probabil, au avut aparținători. Trebuie, prin ancheta epidemiologică, să se evalueze dacă nu cumva unul din aparținători a fost un purtător sănătos, cum ar fi nazofaringian sau digestiv, sau dintre cei care lucrează, din personalul medical, dacă există purtători”.

Transmiterea se poate face „prin contact sau prin suprafețe sau prin diverse manevre medicale, de exemplu, prin sonde urinare, prin catetere, pentru că aceste device-uri, care sunt utile, dezvoltă un biofilm unde pot să persiste agenții patogeni”.

Potrivit medicului, „există foarte multe condiții care pot să genereze transmiterea”, iar ancheta epidemiologică aflată în curs urmează să răspundă la toate aceste întrebări.

S-a raportat sau nu târziu?
Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, a declarat, vineri, pentru HotNews, că Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași, unde șase copii internați au murit după ce au luat o bacterie din spital, a raportat „prea târziu” situația epidemiologică din secția ATI. El a precizat, însă, că în acest moment „nu putem realiza o legătură directă între infecțiile asociate și decese”.

Medicul Doina Azoicăi spune că, în situațiile în care, într-un spital, sunt identificate cel puțin 3 cazuri de pacienți cu o infecție „care au legătură între ele”, se consideră că este vorba despre un focar în respectiva secție sau compartiment și „se iau măsuri cât se poate de rapid”.

Punctual, despre cazul de la spitalul de copii din Iași, medicul spune că „nu cunosc situația, n-am fost implicată sau informată despre această situație, așa că nu mă pot pronunța dacă s-a raportat la timp sau târziu”.

„Important este, dacă s-a făcut ancheta epidemiologică, dacă s-au luat măsurile în primele 24 de ore. Sigur, lucrurile sunt în desfășurare.”

Controale la Iași, după ce șase copii au murit
Șase copii care sufereau și de alte boli asociate au murit la Spitalul „Sânta Maria” din Iași, după ce s-au infectat cu bacteria Serratia marcescens, o infecție nosocomială, a dezvăluit Ziarul de Iași.

Alți trei copii s-au infectat cu aceeași bacterie, însă evoluția lor este favorabilă în acest moment, potrivit unui comunicat al spitalului.

Copiii decedați erau nou-născuți sau aveau vârste de până la 8 ani și sufereau de boli grave asociate: meningită fulminantă, sindrom convulsiv, sindrom Edwards, tetrapareză sau epilepsie, conform publicației locale 7iasi.

Direcția de Sănătate Publică Iași a declanșat o anchetă epidemiologică, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că trimite la Iași Corpul de Control și Inspecția Sanitară de Stat.

DISCLAIMER!! Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie politică.