Presiune economică la nivel european. Cât de îndatorată este România față de restul țărilor din UE
La finalul celui de-al doilea trimestru al anului trecut, raportul dintre datoria publică brută și PIB a continuat să crească în Europa, semnalând presiuni tot mai mari asupra economiilor. În zona euro, acest indicator a urcat la 88,2%, față de 87,7% la sfârșitul primului trimestru.
La nivelul Uniunea Europeană, raportul a avansat de la 81,5% la 81,9%, confirmând o tendință generală de îndatorare accentuată.
Intrarea în 2026 găsește Europa în fața unor provocări structurale majore: efectele crizelor succesive din ultimii ani, îmbătrânirea populației, costuri mai mari pentru sănătate și pensii, dar și cheltuieli sporite pentru apărare și tranziția energetică.
Toate acestea pun o presiune suplimentară asupra bugetelor publice, iar economiștii avertizează că multe state vor continua să se confrunte cu dificultăți fiscale pe termen mediu și lung.
Ce este datoria publică și de ce contează
Din perspectivă economică, datoria publică reprezintă totalul sumelor împrumutate de un stat de pe piețele interne și externe pentru a finanța deficitele bugetare sau investițiile publice.
Ea este exprimată, de regulă, ca procent din PIB, pentru a arăta cât de sustenabil este nivelul de îndatorare raportat la capacitatea economiei de a genera venituri.
Cu alte cuvinte, statul se împrumută de la bănci, investitori, instituții financiare sau persoane private care cumpără obligațiuni guvernamentale.
Atât timp cât economia crește suficient de repede, datoria poate fi gestionabilă. Problemele apar atunci când împrumuturile cresc mai repede decât PIB-ul.
La nivel european, se observă o diferență clară între regiuni: statele din sudul Europei au, în general, cele mai mari rate de îndatorare, în timp ce țările nordice și o parte din cele est-europene reușesc să mențină datorii mai reduse.
Țările cu cele mai mari și cele mai mici datorii din UE
Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice au fost înregistrate în:
La polul opus, cele mai scăzute datorii publice se regăsesc în:
Aceste diferențe reflectă atât structura economiilor, cât și politicile fiscale adoptate în timp.
Care sunt cauzele creșterii datoriilor publice
Creșterea datoriei publice în UE este alimentată de mai mulți factori importanți.
Deficitele bugetare mari obligă guvernele să se împrumute constant.
Majorarea ratelor dobânzilor face ca serviciul datoriei să devină mai scump. În plus, cheltuielile pentru apărare, impuse de contextul geopolitic actual, și presiunile demografice legate de îmbătrânirea populației apasă tot mai greu asupra bugetelor naționale.
Un alt factor-cheie este ritmul de creștere economică. Statele care reușesc să își majoreze rapid PIB-ul pot stabiliza sau chiar reduce ponderea datoriei, în timp ce economiile mai fragile rămân vulnerabile și expuse riscurilor financiare.
Situația României: aproape de pragul european
În acest context, și România se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea datoriei publice.
Aceasta a ajuns la aproximativ 1.095 miliarde de lei, echivalentul a 59% din PIB. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar în primele nouă luni ale anului trecut datoria publică a crescut cu aproximativ 130 de miliarde de lei.
Problema majoră este apropierea de pragul de 60% din PIB, limită prevăzută de criteriile de stabilitate asumate de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Deși nivelul actual este comparabil cu cel al Poloniei (aproximativ 57% din PIB), vecinii din Ungaria au depășit deja acest prag, în timp ce Bulgaria rămâne una dintre cele mai puțin îndatorate țări din UE, cu o datorie sub 30% din PIB.
Avertismentul economiștilor
Chiar dacă datoria României este mai mică decât cea a unor state precum Grecia, Italia sau Franța, economiștii avertizau încă dinainte de pandemia din 2020 că o economie de dimensiunea și structura României ar putea avea dificultăți în a susține o datorie mai mare de 45–50% din PIB.
Apropierea de 60% ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea autorităților de a reduce deficitul bugetar și de a menține creșterea economică fără măsuri dure.
Pentru 2026, miza este clară: va reuși datoria publică să fie folosită pentru investiții care să genereze venituri viitoare, sau cheltuielile vor continua să se ducă în mare parte spre plăți fixe, dobânzi și obligații curente? Răspunsul va conta nu doar pentru stabilitatea finanțelor publice, ci și pentru perspectivele de dezvoltare ale României în anii următori.
DISCLAIMER!! Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie politică.
