Aşa arăta prima zi de scoala pe vremea lui Ceauşescu: uniforme perfect călcate, buchete de garoafe strânse cu emoţii în mână şi carnetul de elev cu cele 15 îndatoriri

Aşa arăta prima zi de scoala pe vremea lui Ceauşescu: uniforme perfect călcate, buchete de garoafe strânse cu emoţii în mână şi carnetul de elev cu cele 15 îndatoriri :

Prima zi de şcoală nu mai înseamnă de mult timp o uniformă perfect călcată, emoţii, o cravată roşie de pionier sau trei garoafe ţinute strâns în mână pentru tovarăşa învăţătoare…

Astăzi, elevii care trec pragul pentru întâia oară şcolii care îi va forma în următorii 8 ani nu mai dau importanţă decât telefoanelor mobile scumpe, ţinutelor atent alese, dar mai ales maşinilor scumpe cu care sunt lăsaţi de părinţii mândri.

Diferenţele dintre scoala din comunism şi şcoala din ziua de azi sunt uriaşe, atât de mari încât nici nu are rost o comparaţie. Merită efortul, însă, de a ne aduce aminte ce însemna prima zi de elev înainte de ’89.

Elevi în uniforme, săli de clasă cu poza tovarăşului deasupra catedrei, manuale unice, abecedare cu texte patriotice, sesiuni de muncă pe câmp, îndatoriri şi obligaţii pentru copii, încă de la intrarea în grădiniţă. Aşa arăta sisemul de învăţământ românesc în vremea regimului comunist.
Anul şcolar era împărţit pe vremea lui Ceauşescu în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treaptă I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII). După clasa a VIII-a elevii susţineau examen de admitere la liceu
Pentru a accede în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu. Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat…

Nicolae Ceauşescu a militarizat învăţământul, luând model de la chinezi şi coreeni. Copiii erau înregimentaţi în sistemul de învăţământ şi organizaţiile comuniste încă de la vârsta de 4 ani.

”Şoimii patriei”, ”Pionierii” şi ”UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor. Menirea organizaţiilor era de a creşte copiii ”croiţi” pe măsura omului nou.

După grădiniţă, până la 14 ani, elevii intrau în altă organizaţie decât cea a “Şoimilor Patriei – ”Pionierii”. Intrarea în rândurile pionierilor se făcea în clasa a II-a. Cei mici erau primiţi în rândurile organizaţiei de colegii lor mai mari, din clasa a IV-a, iar intrarea se făcea sub jurământ : “Eu, …(numele şi prenumele), intrând în rândurile Organizaţiei Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învăţ bine, să fiu harnic şi disciplinat, să cinstesc cravata roşie cu tricolor”.

Pionierii aveau şi eu uniformă: nelipsita cravată roşie cu inel, cămaşă albă, fustă sau pantaloni negri.

CARNETUL DE ELEV CU CELE 15 ÎNDATORIRI, SPAIMA ORICĂRUI VIITOR PIONER!

Odată cu intrarea în clasa I, viitorii Pionieri primeau Carnetul de elev, în care erau trecute notele de la şcoală, conţinea şi îndatoririle fundamentale ale elevului.

“Carnetul de elev este oglinda activităţii şcolare şi a conduitei elevului. Calitatea de elev trebuie să se reflecte în atitudinea perseverentă şi entuziastă faţă de învăţătură şi muncă, în comportarea corectă şi demnă în şcoală şi societate”, se menţiona în carnetul de elev care avea pe copertă stema Republicii Socialiste România.

Elevii comunişti aveau trecute în carnetul de note nu mai puţin de 15 îndatoriri, cea fundamentală fiind iubirea de ţară. “Elevul are îndatorirea fundamentală să iubească patria noastră, Republica Socialistă România,

să dovedească dragoste şi devotament faţă de partid, pentru cauza socialismului şi comunismului, prin atitudinea lui faţă de învăţătură şi muncă, prin întreaga sa comportare în şcoală şi în afara şcolii, prin preţuirea tradiţiilor glorioase de luptă ale poporului pentru eliberarea naţională şi socială, prin participarea la acţiunile patriotice.”

Carnetul de elev trebuia semnat de părinţi şi păstrat cu mare grijă.