Atunci când suntem bolnavi, să cerem să ni se dea sănătate şi nu să fim vindecaţi de boală – Serghei Lazarev
Noi suntem diferiţi, pentru că suntem unici, am fost creaţi cu o individualitate diferită, cu o personalitate diferită, iar reacţiile noastre sunt, evident, diferite, ca urmare a acestei unicităţi, chiar dacă suntem puşi în aceeaşi situaţie cu alţii
În faţa unei tragedii, de exemplu, unii dintre noi suntem pesimişti, ceilalţi poţi fi optimişti, noi putem plânge, alţii se închid în ei şi nu comunică, pot sparge ceva, pot chiar să se sinucidă, dacă nu pot face face faţă situaţie.
Şi în faţa bolii, comportamentul este diferit. Dacă unii pot accepta boala, a lor sau a celor dragi, alţii pot capitula…
Bioenergeticienii au descoperit că există nişte “reguli” pe care ar trebui să le respectăm când avem de-a face cu îmbolnăvirea noastră sau a celor apropiaţi nouă.
De pildă, S.N. Lazarev spune că “Atunci când suntem bolnavi să cerem să ni se dea sănătate şi nu să fim vindecaţi de boală, iar în cazul unui om bolnav, cu cât vă temeţi mai mult pentru el cu atât produceţi un rău şi mai mai mare şi-l împiedicaţi să supravieţuiască”.
Aşadar, pentru a ajuta efectiv un om bolnav, este bine să îi acordăm un ajutor, dar minim şi detaşat, nu sufocant, pentru că o atenţie prea mare în timpul bolii, o întreţine şi creează dependenţa.
Compătimirea poate agrava situaţia unui om bolnav
“Când compătimeşti un om, te poţi îmbolnăvi. Pe om poţi să-l ajuţi, dar nu să-l compătimeşti” – mai spune celebrul Lazarev. Când manifestăm compătimire, noi ne referim la corp, la ceea ce i se întâmplă lui, dar dincolo de corp există spiritul.
Compătimirea înseamnă că nu suntem de acord cu boala, deci nu luăm în calcul legea liberului arbitru: ce sădim aia culegem. Boala nu a venit întâmplător, ea a venit pentru a corecta ceea ce omul a generat prin încălcarea legii. Din acest motiv, boala trebuie acceptată, în rugăciune şi smerenie, pentru ca spiritul să se poată purifica.
Medicul pansează rana şi Dumnezeu o vindecă
Când manifestăm iubire faţă de corpul nostru, orice i se întâmplă, orice rană ar manifesta, I se vindecă. Doar prin iubire putem ajuta corpul şi vindecarea va avea loc în momentul în care greşelile (încălcarea legilor universale) sunt plătite, când această formă de atenţionare, care este îmbolnăvirea, este tratată cu respect, seriozitate şi iubire profundă.
Dacă omul manifestă înţelegere faţă de ce I se întâmplă, vindecarea poate avea loc imediat, iar corpul îşi recapătă vigoarea şi energia pe care le-a avut înainte de boală. Evident, acest fapt se are loc doar dacă omul se îndreaptă cu sufletul spre Dumnezeu, Vindecătorul Absolut.
