Cea mai mare armată a lumii se pregătește de război. 2018 începe cu exerciţii militare de mare anvergură.

În cadrul unui discurs fără precedent, preşedintele chinez Xi Jinping s-a adresat în faţa a peste 7.000 de soldaţi şi a cerut armatei să fie pregătită pentru război şi să nu se teamă de moarte.

2018 începe în China cu exerciţii militare de mare anvergură sub comanda lui Xi Jin Ping. Xi Jin Ping deţine funcţiile de preşedinte a Republicii Populare Chineze, secretar general al Partidului Comunist şi comandant suprem al forţelor armate. Cu cele 2,3 milioane de cadre active, Armata Populară de Eliberare este cea mai numeroasă armată a lumii. Xi Jin Ping s-a adresat forţelor armate de la o bază militară din provincia Hubei, nordul Chinei, în faţa a 7 mii de soldaţi şi 300 de vehicule de luptă.

Ordinele au fost transmise televizat, concomitent în peste alte 4000 de baze, unde întreaga armată a fost mobilizată să asculte. Conducătorul chinez a ordonat ca armata să fie permanent pregătită de război, intensificând antrenamentele realiste de luptă. Soldaţii l-au aplaudat pe Xi Jin Ping şi au jurat în faţa drapelului naţional să îi asculte ordinele fără nicio ezitare.

Alături de restul Comitetului Militar Central, Xi Jin Ping a comandat diferite exerciţii militare desfăşurate în întreaga ţară, precum exerciţii de debarcare pe coasta de Sud, simulări de luptă aeriană şi lansări de rachete. Aceasta a fost pentru prima dată în istoria Republicii Populare când Comitetul Militar Central a mobilizat întreaga armată.

„Personalul militar nu ar trebui să se teamă de greutăţi sau de moarte. Ofiţerii şi soldaţii ar trebui să fie îngrijiţi în mod generos, în timp ce stilurile de lucru nedorite şi corupţia ar trebui să fie restricţionate cu hotărâre”, a spus preşedintele chinez.

Comandantul suprem a cerut armatei să consolideze pregătirea militară orientată spre luptă şi să se concentreze asupra mijloacelor de război de înaltă tehnologie.

„Creaţi o forţă de elită, puternică, care să fie întotdeauna pregatită pentru luptă, capabilă să fie sigură de victorie, pentru a îndeplini sarcinile atribuite de Partid şi de oamenii din noua eră. O atenţie deosebită ar trebui acordată digitalizarii, astfel încât să fie promovate talente militare de înaltă clasă”, a continuat Xi Jinping.

De la preluarea mandatului, în 2012, Xi Jinping a militat pentru dezvoltarea capacităţilor armatei chineze, care este în prezent cea mai mare din lume din punct de vedere numeric (2.285.000 – personal activ). Tensiunile militare din Asia cresc în intensitate odată cu conflictul dintre Coreea de Nord şi SUA, disputele teritoriale sino-japoneze din Marea Chinei de Est, problematica suveranităţii asupra Insulelor din Marea Chinei de Sud şi conflictul de graniţă sino-indian.

China face mari eforturi de modernizare şi dezvoltare a capacităţilor, intenţionând să modernizeze armata complet până în 2035. În 2017, China a inaugurat în Djibouti prima bază militară în afara graniţelor. Tot în anul 2017, a dat în folosinţă al doilea portavion, de altfel primul construit în ţară. Se lucrează deja şi la al treilea vas din aceeaşi categorie.

Armata se doreşte a fi mai suplă, eficientă şi versatilă, operându-se reduceri drastice de personal. Structurile de comandă sunt reorganizate şi se luptă împotriva corupţiei. Se pune accentul pe intensificarea exerciţiilor realiste de luptă, întrucât armatei chineze îi lipseşte orice experienţă de război în ultimele patru decenii. Profesorul american, specialist în probleme de apărare şi securitate naţională, Robert Farley, a enumera într-un articol publicat în The National Interest cinci regiuni în care în anul 2018 s-ar putea declanşa cel de-al treilea război mondial.

El susţine că există mari şanse pentru unui conflict în Taiwan. Recent, diplomatul chinez, Li Kexin, a declarat că Beijingul „va uni Taiwanul” cu ajutorul forţelor armate în ziua în care navele americane vor acosta pe insulă. În acelaşi timp, SUA şi-au intensificat activitatea militară în regiune, împotriva căreia se pronunţă China. În afară de aceasta, Washingtonul şi-a sporit livrările de arme în Taiwan.

„Relaţiile, care necesită previzibilitate şi o diplomaţie atentă din partea unor actori atât de importanţi precum China şi SUA, par să fie aruncate în zona incertitudinii, ceea ce poate duce la provocarea unui conflict de proporţii”, consideră Farley.

Unul dintre proiectele majore legate de viitorul Chinei în acest secol, promise de liderul de la Beijing Xi Jinping, vizează dezvoltarea până în 2050 a unei armate de talie mondială. În discursul său din octombrie 2017, în cadrul celui de-al 19-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, preşedintele Xi Jinping a declarat că ţara sa are nevoie de o armată pregătită oricând să lupte şi să câştige războaie, subliniind faptul că latura militară va căpăta un rol proeminent în politica externă a Beijingului.

„Xi a promis că va construi o armată de talie mondială până în 2050. Astfel el a recunoscut că în acest moment China nu are o armată de talie mondială şi nu va avea una pentru cel puţin încă o generaţie. Crearea unei armate de talie mondială va necesita investiţii imense, iar angajarea unor astfel de investiţii în timp ce transferul de avuţie e în curs şi în timp ce se încearcă construirea unei economii vaste bazate pe tehnologie este posibilă — există sinergii până la urmă—, dar şi plină de pericol”, scria într-o analiză din octombrie 2017 specialistul în geopolitică George Friedman.