Dr. Simona Tivadar: „După ce mâncăm, există două căi – să arzi sau să depui. A treia cale nu există“
În cadrul unui seminar despre nutriţie, dr. Simona Tivadar, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, a vorbit despre ce ar trebui să mâncăm, despre nutrienţii principali şi secundari, precum şi despre riscul excesului de antioxidanţi.
Ce mâncăm e a doua întrebare importantă după de ce mâncăm, a afirmat dr. Simona Tivadar, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice. „Mâncăm alimente. Ele sunt făcute din nutrienţi principali şi secundari. Trebuie să ne gândim că în fiecare zi creierul nostru face un soi de bilanţ ce-ai cheltuit în ziua cu pricina, inclusiv referitor la micronutrienţi, ce aminoacid îţi lipseşte, ce vitamină şi ce nevoi ai avea. Şi atunci , în mod natural te-ai îndrepta spre acele alimente“. Doar că, în zilele noastre acesta e un lucru dificil.
„În afară de asta, creierul nu poate să-ţi spună: du-te şi ia din borcănelul cu molibden din frigider două picături şi din nu ştiu care aminoacid două linguriţe. Şi atunci tendinţa este, dacă ai cheltuit mult şi nu ai mâncat mare lucru, să te duci să mânânci şi să nu te mai saturi să-ţi doreşti şi una şi alta, la sfârşitul zilei“.
Pentru că nouă ne trebuie aceşti nutrienţi. „Şi orice aliment din lumea aceasta nu poate să aibă decât trei lucruri mari şi late: proteine, glucide/carbohidraţi/zaharuri şi lipide sau grăsimi. Aceştia sunt nutrienţii principali. Nutrienţii secundari care declanşează valuri de isterie online şi generează zeci şi sute de „specialişti excepţionali“ de care nu a auzit nimeni când trebuiau să facă şcoală, sunt nutrienţii secundari, gen minerale – calciu, magneziu, fosfor, vitamine, fibre, antioxidanţi.
Nutrienţii secundari nu se absorb bine în lipsa celor principali
Aceşti nutrienţi secundari nu se absorb bine dacă aceştia principali nu sunt echilibraţi într-o farfurie, adaugă medicul nutriţinist. „Poţi să iei mama suplimimentelor nutritive, nu are niciun fel de importanţă. Sunt oameni care aşa trăiesc: dimineaţa iau un pumn de nu ştiu ce suplimente ca să aibă un soi de asigurare că viaţa lor va fi lungă şi fără boli. Ceea ce este surprinzător într-o ţară ca România care dispreţuieşte atât de mult bătrânii şi se poartă atât de urât cu ei“.
Excesul de antioxidanţi devine prooxidant şi favorizează îmbătrânirea şi moartea celulară, avertizează specialistul. „Pentru că omul ca maşină funcţionează cu glucoză şi oxigen. Noi ardem glucoza, din ea obţinem energie ca să funcţionăm. Să încetăm cu prostiile astea: mâncăm proteine să avem energie. Energia este o substanţă chimică – adenozintrifosfat. Deşeul acestei arderi este apa – de aceea doamna care mănâncă patru savarine în fiecare zi vine şi spune ştiţi, doamna doctor reţin apă. Nu reţine apă, mănâncă un exces de glucide şi va avea consecinţe“.
„Nu vă mai îndopaţi cu toate prostiile, doar pentru că sunt antioxidanţi“
„În urma arderii mai obţinem un radical liber de oxigen împotriva căruia oamenii se îndoapă cu antioxidanţi ca şi cum chimia ar fi aşa un soi de pseudoştiinţă în care ai putea să inhibi numai o bucăţică din ecuaţie şi restul să funcţioneze bine“. Nu se poate. „Dacă dai prea mulţi antioxidanţi şi vrei să inhibi această bucată a reacţiei, o să se inhibe însăşi reacţia vieţii. Deci, antioxidanţii în exces devin prooxidanţi. Nu vă mai îndopaţi cu toate prostiile, doar pentru că sunt antioxidanţi“.
În cazul în care luăm vitamina C cu gramul în afara unui pipi scump nu obţinem nimic altceva, dă asigurări medicul nutriţionist. „Eposibil şi să vă faceţi rău. Viaţa naşte moarte. Nu ne putem opune acestui lucru. Există, sigur, situaţii în care trebuie să luăm antioxidanţi în mod special, dar asta nu înseamnă că, în fiecare zi, primul gând trebuie să-ţi fugă la antioxidanţi“.
