E așa o sârbă nu prea vezi ori si unde ! Asa sârbă ca la romani rar mai ai ocazia sa vezi!
E așa o sârbă nu prea vezi ori si unde ! Asa sârbă ca la romani rar mai ai ocazia sa vezi!
Atunci cand ai nunta iti doresti ca totul sa iasa perfec si ca toata lumea sa se simta bine si sa se distreze. Iar pentru a face acest lucru faci o gramada de eforturi si uneori cei care iti sar in ajutor sunt prietenii de nadejde.
Spre exemplu in clipul postat mai sus putem vedea cum se disteaza un grup la o nunta. Acestia danseaza o sarba cum doar la romani ai ocazia sa vezi!
Acestia au uimit intreaga nunta cu dansul lor si astfel au reusit sa ii scoata pe toti cei prezenti la nunta la dans. Priviti cat de frumos danseaza acestia!!
Sârba este un dans popular românesc, din marea familie a dansurilor balcano-carpatice, răspândit în România și Republica Moldova, cu ritm foarte vioi, care se joacă de obicei cu dansatorii prinși în cerc.
Sârba este un dans mixt, executat de femei și bărbați, cu o mișcare rapidă și ritm binar.
Dansul se execută de obicei în semicerc, în care se mișcă simultan cu pași laterali, uneori și cu figuri de virtuozitate, dansatorii ținându-și mâinile pe umerii celui din stânga și celui din dreapta.
Sârba este un dans istoric popular românesc, răspândit în România și Republica Moldova dar de asemenea si de ucraineni, maghiari, evrei est-europeni si polonezi din munții Tatra sau dansuri, cum ar fi “Čačak” sârb și bulgar rapid “Pravo Horo”, numele acestui dans popular, sârba, nu are de-a face cu poporul sârb, după cum menționează unele dicționare, rădăcină sârbei ca și celelalte dansuri sunt desprinse din horă, precum brâul in cerc, dansul este executat de femei și bărbați, cu o mișcare rapidă și ritm binar.
Dansul se execută de obicei în semicerc, cerc, linii sau în formațiunii de cuplu , în care se mișcă simultan cu pași laterali, uneori și cu figuri de virtuozitate (prin încrucișare ori bătăi), dansatorii ținându-și mâinile pe umerii celui din stânga și celui din dreapta și de obicei se joacă de la stânga la dreapta.
Acest lucru este încă o dovadă a caracterului ei magic, deoarece astfel se încearcă o revenire la ordinea primordială.
În antichitatea europeană și cea asiatică, exceptând Extremul Orient, există o semnificație precisă a dreptei și a stângii.
La stânga- este haosul, iadul în accepțiunea biblică, teluricul, femininul, răul, dezordinea. Partea dreaptă- tine de sacralitate, cea stângă de profan. Locul femeii la cununie este în stânga bărbatului.
Fără să mai știe de ce, femeia se prinde în horă și în sârbă după bărbat, adică în stânga lui și înaintează împreună în ritmul impus de joc.
Mereu spre dreapta, sacadat, cu mișcări ritmice spre interiorul și circumferința maximă a cercului în căutarea magică a stabilității.
Hora sârbească sau românească, sau hora sârbo/română „sârba” se joacă deja de o jumătate de veac în Polonia, iar două secole și mai mult în țările românești sau ucrainene.
Polonezii stabiliți în Bucovina au preluat acest kolo din anul 1834 sub numele de „syrba” și l-au transpus cu ocazia repatrierii (în anul 1946) în așa-zisele „țări apusene”.
Etnocoreologul O. Mladenović a manifestat: „Este interesant cazul „srbei”. La sârbi este cunoscută după melodia plină de elan de tip românesc; la români „sârba” este unul din cele mai cunoscute dansuri și după denumire s-ar zice că provine din Serbia” O.
Mladenović nu exclude posibilitatea influenței dansurilor populare sârbești asupra formării foarte reprezentativului dans „sârba” în România de vest și de sud exact la fel cum sunt fixate acolo influențele bulgare, ca în Ucraina (fosta Rusia Mică), concomitent cu alte influențe lingvistice și folclorice care sunt puse în legătură cu existența coloniilor sârbești în secolul al XVIII-lea, a fost înregistrat dansul sub numele „serbina“ și „serbianca“.
