Un evreu, care era proprietarul celei mai renumite brutării din Germania, deseori povestea:
Știți de ce sunt încă în viață? Eram încă un adolescent, când în Germania erau uciși cu cruzime evreii. Naziștii ne duceau cu trenul spre Auschwitz.
Noaptea era un frig groaznic în compartiment. Am fost lăsați zile întregi prin vagoane fără mâncare, fără paturi, adică fără vreo posibilitate de a ne încălzi. Ningea peste tot. Vântul rece ne tăia obrajii. Eram sute de oameni acolo, în acele nopți geroase și groaznice. Fără mâncare, fără apă și fără adăpost. Ne îngheța sângele în vene.
Alături de mine stătea un evreu bătrân, cunoscut și stimat în orașul meu. Tremura totul și arăta rău de tot. Eu l-am apucat cu mâinile pentru a-l încălzi. L-am cuprins strâns, ca să-i ofer puțină căldură. I-am masat mâinile, picioarele, fața, gâtul. Îl imploram să rămână în viață, să nu cedeze. Îl încurajam. Așa am continuat toată noaptea, încercam să îl încălzesc cum puteam. Și eu eram obosit și înghețat. Degetele mi-au amorțit, dar eu nu încetam să masez corpul acelui om, pentru a-l încălzi.
Așa au trecut ore în șir. În sfârșit s-a făcut dimineață, soarele a început să lumineze. Eu m-am uitat în jurul meu, ca să văd ce fac ceilalți oameni. Am îngrozit. Tot ce puteam să văd erau corpuri neînsuflețite și înghețate. Tot ce puteam să aud era doar tăcerea morții. Noapte geroasă i-a luat pe toți. Au murit de frig.
Am rămas în viață doar eu și bătrânul de lângă mine. Bătrânul a supraviețuit, pentru că eu nu l-am lăsat să înghețe, iar eu am supraviețuit, pentru că îl încălzeam pe el.
Așadar, care este secretul supraviețuirii în această lume?
Atunci când oferi căldură oamenilor din jur, te încălzești singur de la ea. Atunci când susții, încurajezi și îi inspiri pe alții, atunci tu singur primești susținere, încurajare și inspirație în viață. Acesta este secretul unei vieți fericite!
