„Păstrează mereu o bucată de cer senin deasupra vieţii tale.” Filosofia profundă a lui Marcel Proust, concentrată în 22 gânduri geniale

Marcel Proust a fost un romancier, eseist și critic francez, cunoscut mai ales datorită romanului ,,În căutarea timpului pierdut”. Proust a fost unul dintre scriitorii a căror tendință de a se autodescoperi prin prisma personajelor și a contextului literar s-au soldat printr-un mare succes. Spiritul analitic, observația psihologică și multe alte trăsături similare ale scriitorului l-au făcut să devină unul dintre cei mai mari scriitori francezi din toate timpurile. Iată câteva idei geniale ale lui Marcel Proust:

1. Despre ideile altora spunem că sunt clare dacă sunt la fel de confuze ca ale noastre.

2. Realitatea nu se formează poate decât în memorie.

3. Amintirea lucrurilor trecute nu este în mod necesar amintirea lor aşa cum au fost.

4. Stilul, pentru scriitor ca şi pentru pictor, este o chestiune nu de tehnică, ci de viziune. El este revelaţia diferenţei calitative ce există în felul în care ne apare lumea.

5. Caută să rămâi aşa cum eşti, reînsufleţind mereu faptele şi cuvintele tale cu o gândire creatoare, nelăsând niciun loc convenţiei, pentru că ceea ce credem că e un simplu fapt monden sau o simplă răutate, este de fapt moartea spiritului.

6. În dragoste, este mai uşor să renunţi la un sentiment decât să pierzi o obişnuinţă.

7. Să fim recunoscători oamenilor care ne fac fericiţi. Ei sunt grădinarii amabili, care fac ca sufletele noastre să înflorească.

8. Timpul de care dispunem în fiecare zi este elastic; pasiunile pe care le încercăm îl dilată; acelea pe care le inspirăm îl îngustează şi obişnuinţa îl umple.

9. Înţelepciunea nu o primim. Trebuie a o descoperi pentru noi înşine, în urma unei călătorii pe care nimeni nu poate să o facă pentru noi.

10. Atât în neliniştea dureroasă cât şi în dorinţa fericită, iubirea este cerinţa unui tot. Ea nu se naşte şi nu rezistă decât dacă o parte rămâne de cucerit. Nu iubim decât ceea ce nu posedăm în întregime.

11. În tinereţe, un bărbat visează să posede inima femeii pe care o iubeşte; mai târziu, simţământul că posedă inima unei femei îi este îndeajuns pentru a se îndrăgosti de ea.

12. Caută şi păstrează mereu o bucată de cer senin deasupra vieţii tale.

13. Amintirea unei imagini nu reprezintă decât regretul unei clipe, iar casele, drumurile, străzile sunt, din păcate, fugitive precum anii.

14. Iubirea e dovada evidentă că realitatea contează foarte puţin.

15. Totul nu e că te pierzi, ci că nu te mai regăseşti.

16. Viaţa – pe care n-o vedeam decât prin numele ei.

17. Fiecare din prietenii noştri are atâtea cusururi proprii, încât ca să continuăm să-i iubim, suntem siliţi să incercăm să ne consolăm de ele gândindu-ne la talentul lui, la bunătatea, la dragostea lui sau, mai degrabă, să nu ţinem seama de ele, desfăşurând în acest scop toată bunăvoinţa noastră.

18. Căci instinctul îţi impune datoria, iar inteligenţa îţi pune la dispoziţie pretexte pentru a o evita.

19. Ciudăţeniile oamenilor simpatici ni se par enervante, dar nu există om simpatic care să nu fie şi ciudat.

20. Dintre ideile care ne dau cea mai mare fericire, nu e nici una care să nu fi luat de la o altă idee străină sau vecină puterea esenţială care-i lipsea.

21. Să ne cufundăm în galeriile cele mai subterane ale somnului, unde nu pătrunde nicio răsfrângere din trezie, unde nicio rază din memorie nu luminează monologul interior.

22. Adevăratul act al descoperirii nu consistă în a găsi pământuri noi, ci în a vedea cu ochi noi.