Povești de viață despre cum nu toți vecinii sunt niște monștri cu bormașini
Ne-am obișnuit ca vecinii noștri să fie întruchiparea răului. Fac gălăgie, strigă, nu ne lasă în weekenduri să ne odihnim. Dar în același timp uităm că noi tot suntem vecinii cuiva și prin comportamentele noastre putem deranja oamenii din jur. De aceea era nevoie de niște contra exemple pentru vecinii răutăcioși. Așa ca să știe și ei că pe lume mai sunt și oameni buni la suflet și mai ales responsabili.
Câteva săptămâni în urmă vecinii mei au început reparație. De dimineață m-am trezit din cauza zgomotelor. Eram gata să merg să mă cert cu ei, dar pe mânerul ușii mele era o pungă cu ciocolată. Și așa în fiecare dimineață găseam câte ceva la ușă drept despăgubire pentru deranjul făcut. În ultima zi am găsit o invitație pentru inaugurarea noului apartament.
Unii au vecini cu reparații, dar eu am vecini cu karaoke. În timpul săptămânii ei muncesc și nu se prea văd, dar la sfârșitul ei aceștia se relaxează. Dar doar până la ora 23. Uneori el mă sună să mă întrebe dacă nu mă deranjează. Și eu îi răspund întotdeauna că nu e nicio problemă. Se mai întâmplă să mă întrebe ce aș vrea să aud. Și așa eu am dedicații speciale în fiecare weekend.
De obicei eu și vecinul meu fumăm pe balcon. Eu fumez mult mai rar decât acesta și totuși de foare multe ori scrumiera comună este plină. Mie nu mi-e dificil să o curăț, dar la un moment dat am obosit și i-am lăsat lui un mesaj prin care l-am rugat să fie mai responsabil cu locul nostru comun de relaxare. A doua zi am găsit o cutie de bomboane și în fiecare zi locul curat.
Eu și vecinul meu de cameră avem un concurs în fiecare seară. Cine adoarme primul, pentru că noi amândoi sforăim. Acum este trei dimineața. Cine credeți că a câștigat azi concursul?
DISCLAIMER!! Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie politică.