Taranul si capra care „crapra” piatra:))) Lesin de ras:

Piatra crapă capra, capra crapă piatra.

Capra neagră-n piatră sare. Piatra crapă-n patru.

Crapă capul caprei negre precum piatra crapă-n patru.

Piatra crapă capul caprei în patru, cum a crăpat şi capra piatra în patru.

Capra neagră calcă-n piatră, Piatra mare crapă-n patru.

Aşa să crape capul caprei, Cum a crăpat piatra-n patru.

Capra calcă pe un clinci. Clinciul crapă capul caprei negre-n cinci.

Capra calcă piatra. Piatra crapă-n patru.

Crăpa-i-ar capul caprei Cum a crăpat piatra-n patru.

Saşiul stă pe şasiu şi şuşoteşte. Şase saşi în şase saci. Oaia aia e a ei, eu i-o iau. Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel care s-a întors bucuros de la Bucureşti. Un vultur stă pe pisc c-un pix in plisc. O babă bălană mănâncă o banană babană.

Domnule Dudau, dä-mi doua dude din dudul dumitale de dincolo de drum! Stanca stă-n castan ca Stan. Şase saşi cosaş cosesc şase saci săseşti.

Şase sute şaizeci şi şase de saşi în şase sute şaizeci şi şase de saci S-a suit capra pe piatră şi a spart-o-n patru, de s-ar sparge capul caprei ca şi piatra-n patru.

Rică nu ştia să zică rău, răţuşca, rămurică. Eu pup poala popii, popa pupă poala mea. Soră Sară, n-ai sărit asară să vezi carnea cum se sară?

Şapte sape late jos şi-alte şaptezeci şi şapte de sape late-n spate. Pe cap un capac, pe capac un ac. E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe. Când ma gândesc că te gândeşti ca ma gândesc la tine, gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine.

Ştiu că ştiu că ştiuca-i ştiucă şi mai ştiu că ştiuca-i peşte. Ştiu că ştiu că ştiuca-i ştiucă şi mai ştiu că ştiuca muşcă.

Capac cu cupa, cupa cu capac O cioară chioară ciugule din ciur. Fata fierarului Fănica face fasole frecată fără foc, fiindcă focul face fum.

Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplarie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplaria tâmplarului cu întâmplarea. Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real şi natural, fără rival, egal şi actual.

Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel care s-a întors bucuros de la Bucureşti. Retevei de tei pe mirişte de mei. Prin Vulturi vantul viu vuia.

Iar acum sa il auzim pe acest taran cum incearca el un exercitiu de dictie:

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata