Un om al strazii este gonit din mai multe restaurante si magazine. Cateva ore mai tarziu, se intoarce imbracat la patru ace. Reactia tuturor celor care l-au refuzat:
Moralmente, se susţine faptul că nu aspectul fizic, ci interiorul ar trebui să conteze. Că învelişul superficial al conţinutului este doar o etichetă care n-ar trebui să aibă greutate în interacţiunile umane. Dar ce se întîmplă cînd o anumită haină dictează propria conduită în raport cu ceilalţi?
De cîte ori nu vi s-a întîmplat să vă îmbrăcaţi „bine” iar haina de calitate pe care o purtaţi să vă influenţeze starea mentală? Să simţiţi mai multă siguranţă, să aveţi o conversaţie mai fluentă şi să vă integraţi social mult mai lesne? Există, bineînţeles, şi reversul.
Un om al străzii, ignorat şi îmbrâncit de mai toată lumea din pricina aspectului neîngrijit, e primit cu braţele deschise când e pus la patru ace. E drept, transformarea lui pusă la punct de stilişti e impresionantă: